Jocul de-a viata

Oricine poate avea o problema, la un moment dat. Destinul este ciudat si nu stii cand iti vine randul. In timp afli adevaratele probleme ale vietii: afli ca banii sunt ochii dracului, caci cu "ajutorul" lor iti pierzi si cei mai buni prieteni, pentru ei faci lucruri la care nu te vei fi gandit niciodata, iar toate aceste probleme ale vietii de aici se trag, apoi inveti ce este dragostea si cum este sa te doara sufletul si sa`ti tremure tot corpul de nervi daca iti vezi iubitul cu altcineva. Si aici nu mai este vorba despre un orgoliu stupid, pentru ca in dragoste nu dai doi bani pe orgoliu si demnitate. Esti in stare sa accepti orice compromis si sa faci orice pentru ca iubitul sa se intoarca iar la tine, chiar daca a gresit. Peste asta poti sa treci, dar cu durerea pe care o simti in fiecare seara, de fiecare data cand mergi in locurile unde nu puneai picuorul fara el, cum ramane? Ea se amplifica atunci cand realizezi ca o data cu iesirea lui din viata ta nimic, dar absolut nimic, nu va mai fi la fel si incerci sa te gandesti, la cum a fost, cu speranta ca poate se va intoarce si el. Durerea asta te face sa uiti de tot si sa`ti dai seama ca`l iubesti asa cum este. Te minti singura ca poti sa`l schimbi doar ca sa`l mai accepti langa tine. Cat? O luna? Doua luni? Un om nu se poate schimba...decat pentru iubire.
Dar o data cu iubirea apare si gelozia. Certuri, lacrimi, nopti albe...nu as dori nimanui. Totul poate duce la ruptura relatiei. Cel mai bine este sa eviti pe cat posibil crizele de gelozie... daca e nevoie, cand ramai singura, cearta`te cu un personaj imaginar caruia ii pui intrebari, dar tot tu sa raspunzi, in functie de ce raspuns vrei sa auzi. Abtine`te pe cat posibil in fata lui si cel mai important: sa nu ii reprosezi niciodata...
Si cum este impacarea intre doi indragostiti? Ca o amandina...ca o prajitura fina. Simti ca ai sufletul impacat si ca vor veni iar zilele frumoase, iar tu o sa`ti recapeti zambetul dupa atatea zile in care ai trait cu sperante, cu imaginea lui in suflet. Oriunde mergeai il simteai langa tine, pentru ca din inima nimeni nu ti`l poate lua.
Sa nu credeti ca eu n`am suferit vreodata din iubire. Acele zile...plangi tot timpul, nu vrei sa iesi din casa, iar daca ai chef sa iesi si tu undeva, simti ca toate iti merg pe dos, esti trista tot timpul si rea cu toata lumea. Eu, cand ma simteam singura cautam o cale de iesire din batalia pe care o purtam cu durerea. Durerea te copleseste mult iar pe zi ce trece, mai mult si mai mult, pana cand din cauza ei si din dorinta de a fi iubit, unii dintre noi ajung cateodata sa faca gesturi necugetate. Nu o data mi`au trecut si mie prin minte asemena lucruri... dar trebuie sa fii mai puternica, macar pentru el, pentru ziua de maine cand poate o sa`l vezi. Pentru cinci minute, din umbra, dar il vezi si`ti mai alini dorul. Acele zile...iti vor ramane mereu in minte, iar atunci cand cauti o amintire de`a lungul relatiei, prima oara o sa`ti vina in minte zilele acelea, fiindca si ele fac parte din relatie, chiar daca s`a terminat, pentru ca tot legate de voi doi sunt. Asa suntem noi oamenii, prima oara ne gandim la ceva ce ne`a facut rau si apoi la bucurii.
Atunci cand suntem dezamagiti in dragoste spunem ca asta a fost ultima oara cand vom iubi, ca niciodata nu vom mai iubi pe altcineva, dar ... daca stai sa te gandesti a doua oara vei iubii si mai intens. Asa s`a intamplat mereu, pentru ca atunci ai nevoie de un umar pe care sa`ti descarci sufletul, de un sprijin care sa te indrume mai departe si de obicei ne indragostim fara sa ne dam seama.
Oare cati stiu cum este sa stai ore in sir cu lacrimi pe obraz, aparute din senin, cu privirea fixata pe perete si cu gandul la clipele ce nu vor mai fi? Cum este sa te hranesti din amintiri?